duminică, 2 ianuarie 2011

Adona Part II

De undeva, din intuneric, o privea cel care o transformase. Era mandru ce noua sa creatie. Un nou vampir in regatul sau. Ochii lui exprimau o mare satisfactie: ii placea sa vada cum noile lui creatii se hraneau pentru prima data, sa le vada acea pofta enorma de sange. Dar parca nimeni nu fusese ca Adona. Din cate isi amintea, aceasta era cea de’a 27a lui transformare. Si totusi prima femeie. Si era chiar mandru de ea. Toti ceilalti se ingrozisera cand isi dadura seama ca devenisera stapani ai noptii. Adona era diferita: ea isi dorise asa ceva. O cunoscuse din intamplare, in timp ce se hranea. Victima lui era un hot amarat de buzunare. Groaza acestuia i se citea pe fata, din ochii negri ii sareau fara incetare suvoaie de lacrimi rugandu’se cu ultimele puteri la Dumnezeu sa nu il pedepseasca pentru pacatele sale intr’un mod atat de crunt. Dar Vorilo era neindurator cu prada sa. Ii smulse parul lung si negru de pe cap, descoperind gatul atat de curat si nepatat al victimei. O adevarata ispita pentru el: acel gatlej inocent parca cersea o muscatura din partea coltilor stravechi ai lui Vorilo. Caci da, Vorilo era ultimul vampir antic, ultimul dintre cei trimisi pe pamant din Iad pentru a distruge omenirea. Simti gustul sangelui acela proaspat si stiu ca in acea seara se va ospata pe saturate cu viata proaspata. Dintr’o data simti ceva: o prezenta straina. Intr’o clipa isi dadu seama ca era o femeie. Acea femeie se holba la el ingrozita cu niste ochii mari si speriati. Dadea sa fuga, dar Vorilo stia ca nu va putea. Pur si simplu era ingrozita de ceea ce facuse el. Auzise de legende cu vampiri, dar credea ca sunt doar niste povesti de speriat copii. Acum vazuse unul in carne si oase. Ii admira parul lung si blond, ochii albastri care se holbau la ea, coltii lui discreti si plini de sange proaspat. Se indragosti pe loc de el; fugi spre el si il imbratisa, fortandu.l pe Vorilo sa dea drumul ospatului sau. Acesta se enerva, pregatindu.se sa o sfasie in bucati pentru fapta savarsita. Dar fata il saruta, plimbandu.si limba prin gura lui prin care a trecut sangele a milioane de victime. Acesta nu se putu abtine si ii musca usor buza fetei pentru a.i gusta sangele. Era acel sange pur care il facea pe Vorilo sa.si muste buzele de pofta. Acesta o lua pe fata de parul ei negru ca abanosul si isi infipse amprenta demonica pentru eternitate in carnea si in sufletul Adonei. Adona isi privea creatorul cum isi musca buzele de fericire ca a creat un vampir demn de a se numi un stapana al noptii. Vorilo isi dadu seama ca la doar cateva minute dupa transformare Adona dorise deja sa creeze un vampir, dar ii placea asta. Aceasta isi folosi noile puteri pentru a sari pe depozitul unde statea ascuns stapanul rasei careia tocmai i se alipise un nou membru. Se duse la el si dadu sa il sarute, dar Vorilo o dadu la o parte si zise:"Lasa prostiile. Avem treaba".