Adona Part III

Au ajuns la casa lui Vorilo in 5 minute. Adona era pur si simplu uimita de aceasta noua viteza si usurinta in miscari. Era una cu vantul, care nu avea nici o farama de putere asupra ei.
Casa lui Vorilo era imensa. Inainte sa devina vampir, el fusese un conte foarte bogat si respectat. Conacul era vopsit in rosu sangeriu, iar ferestrele erau negre precum smoala. Vederea casei ii dadu Adonei fiori. Usa de la intrare era imensa si avea scris cu sange un mare "V" pe ea. Fata se gandi daca venea de la Vorilo sau de la Vampir. Dar inainte sa spuna ceva, Vorilo spuse:

-Este semnatura mea de cand am "devenit". Vorilo Vampirul. O sa te lamuresc imedia, acum hai inauntru. Vreau sa’ti arat casa.

In momentul in care usa se deschise, 2 oameni tasnira pusca spre ea. Dar Vorilo ii lua pe fiecare de gat intr.o mana si.i asvarli pana in partea cealalta a casei.

Adona nu observa aceasta intamplare. Era prea atrasa de tablourile de pe pereti Toti cei din imagini aveau colti din care porneau mici picaturi de sange, ce se prelingeau in jos, pana pe barbie.. A doua clipa dupa ce Adona se intreba in gand cine erau, Vorilo incepu:

-Acestia sunt copiii mei. Apilis, Mikel si Fristo. Uite, acolo va fi portretul tau, dar doar daca imi dovedesti ca nu am gresit dandu'ti cel mai pretios dar al meu, stapanirea vesnica a noptii. Si da, una dintre puterile noastre este citirea gandurilor. Bineinteles, acum nu poti, dar dupa ce vom termina pregatirea ta, vei putea face asta si multe altele. Asta doar daca supravietuiesti. Vreau sa spun ca tu esti transformarea mea cu numarul 27, si dintre predecesorii tai, doar acesti trei au supravietuit pregatirii. Dar din clipa in care te’am vazut am realizat ca ai un potential mare. Acum vreau sa te intreb ceva: de ce nu ai fost ingrozita in clipa cand m’ai vazut? Asa ceva nu am mai vazut in cele 27 de secole de cand sunt pe acest Pamant.

-Ce? A da, imi pare rau, eram atrasa de tablouri. De ce? Pentru ca m’am saturat de viata asta ingrozitoare. Prima data cand te’am vazut speram ca te’am impresionat atat de tare incat sa ma transformi sau cel putin sa ma omori.

Dar in mintea ei Adona stia ca este o minciuna. Motivul adevarat era ca pur si simplu se indragostise de Vorilo si voia sa fie cu el pe veci. Dupa ce se despartise de Cezar, cu o luna in urma, era sigura ca nu se va mai indragosti de vreun barbat vreodata. Dar in momentul in care l’a vazut pe Vorilo, a stiut ca acesta trebuie sa fie jumatatea ei.

-Deci asta este, te’ai indragostit de mine, spuse Vorilo. Ai uitat ca pot citi gandurile? Nu iti face griji, o sa te invat cum sa iti ascunzi gandurile de alti vampiri, dar pana atunci te sfatuiesc sa ai grija ce gandesti in preajma mea. Orice ar fi, vreau sa stii ca sunt mandru de ce ai facut prima data cand te’ai vazut transformata

Adona Part II

De undeva, din intuneric, o privea cel care o transformase. Era mandru ce noua sa creatie. Un nou vampir in regatul sau. Ochii lui exprimau o mare satisfactie: ii placea sa vada cum noile lui creatii se hraneau pentru prima data, sa le vada acea pofta enorma de sange. Dar parca nimeni nu fusese ca Adona. Din cate isi amintea, aceasta era cea de’a 27a lui transformare. Si totusi prima femeie. Si era chiar mandru de ea. Toti ceilalti se ingrozisera cand isi dadura seama ca devenisera stapani ai noptii. Adona era diferita: ea isi dorise asa ceva. O cunoscuse din intamplare, in timp ce se hranea. Victima lui era un hot amarat de buzunare. Groaza acestuia i se citea pe fata, din ochii negri ii sareau fara incetare suvoaie de lacrimi rugandu’se cu ultimele puteri la Dumnezeu sa nu il pedepseasca pentru pacatele sale intr’un mod atat de crunt. Dar Vorilo era neindurator cu prada sa. Ii smulse parul lung si negru de pe cap, descoperind gatul atat de curat si nepatat al victimei. O adevarata ispita pentru el: acel gatlej inocent parca cersea o muscatura din partea coltilor stravechi ai lui Vorilo. Caci da, Vorilo era ultimul vampir antic, ultimul dintre cei trimisi pe pamant din Iad pentru a distruge omenirea. Simti gustul sangelui acela proaspat si stiu ca in acea seara se va ospata pe saturate cu viata proaspata. Dintr’o data simti ceva: o prezenta straina. Intr’o clipa isi dadu seama ca era o femeie. Acea femeie se holba la el ingrozita cu niste ochii mari si speriati. Dadea sa fuga, dar Vorilo stia ca nu va putea. Pur si simplu era ingrozita de ceea ce facuse el. Auzise de legende cu vampiri, dar credea ca sunt doar niste povesti de speriat copii. Acum vazuse unul in carne si oase. Ii admira parul lung si blond, ochii albastri care se holbau la ea, coltii lui discreti si plini de sange proaspat. Se indragosti pe loc de el; fugi spre el si il imbratisa, fortandu.l pe Vorilo sa dea drumul ospatului sau. Acesta se enerva, pregatindu.se sa o sfasie in bucati pentru fapta savarsita. Dar fata il saruta, plimbandu.si limba prin gura lui prin care a trecut sangele a milioane de victime. Acesta nu se putu abtine si ii musca usor buza fetei pentru a.i gusta sangele. Era acel sange pur care il facea pe Vorilo sa.si muste buzele de pofta. Acesta o lua pe fata de parul ei negru ca abanosul si isi infipse amprenta demonica pentru eternitate in carnea si in sufletul Adonei. Adona isi privea creatorul cum isi musca buzele de fericire ca a creat un vampir demn de a se numi un stapana al noptii. Vorilo isi dadu seama ca la doar cateva minute dupa transformare Adona dorise deja sa creeze un vampir, dar ii placea asta. Aceasta isi folosi noile puteri pentru a sari pe depozitul unde statea ascuns stapanul rasei careia tocmai i se alipise un nou membru. Se duse la el si dadu sa il sarute, dar Vorilo o dadu la o parte si zise:"Lasa prostiile. Avem treaba".

Time

TIMPUL. Ceva ce m.a fascinat mereu. Nu.l poti da inapoi sau inainte. Il poti doar trai. Nu poti vedea ce te asteapta in viitor. Nu poti schimba trecutul.
Ai vazut titlul si iti imaginai despre ce e vorba, iti imaginai VIITORUL. Acum citesti asta si esti in PREZENT. Cand vei termina de citit iti vei aminti ca in TRECUTUL tau ai citit acest post. Atat de simplu curge timpul.
De nenumarate ori mi.am dorit din tot sufletul sa ma intorc in timp pentru a schimba unele decizi pe care le.am luat, decizi ale caror consecinte m.au afectat profund. De nenumarate ori am vrut sa imi cunosc viitorul pentru a.mi infrange aceasta frica idioata de necunoscut. Dar sunt doar un om neputincios, sclav al timpului. Trebuie sa ma impac cu ideea, sa nu mai regret trecutul.
Pentru a te bucura de viata, trebuie sa o vezi astfel: tu esti intr.o masina pe o sosea. Este noapte. Farurile tale nu bat decat 200 de metri. Trebuie mereu sa speri ca urmatorii 200 de metri vor fi buni. Si asa, din aproape din aproape, cu speranta, vei ajunge la capatul drumului, un capat care ne este destinat tuturor. Atat, fara privit inapoi, fara ingrijorare, fara planuri pe termen prea lung, mereu privit inainte.
Speranta este cheia pentru a.ti incheia drumul in liniste si pace, pe un drum perfect. Si atunci, pentru tine, timpul se va sfarsi si te vei elibera de sub sclavia lui.

Adona

Ochii ii erau mari si rosii; se vedea focul din privirea ei. Coltii ii erau ascutiti si din ei curgeau suvoaie de sange care se scurgeau usor pe barbie. Parul ii era de un negru mai intunecat decat noaptea a carei stapana era. Pielea ii era alba precum omatul proaspat nins; obrajii ii erau uscati: se vedea ca toata viata din ei fusese pierduta pentru totdeauna. Avea un ranjet demonic pe fata, un ranjet ce exprima satisfactie. Hainele ei de un albastru intunecat erau pline de pete proaspete de sange. Unghiile ei erau mari si ascutite, gata oricand sa-si sfasie prada. Niciodata nu se simtise mai bine: simtea cum prin venele ei curgea acum viata aceea proaspata pe care tocmai o curmase. Se simtea de asemenea vinovata, dar stia ca acest sentiment va disparea cu timpul.
Isi privi chipul in apa in care se reflecta luna plina de un galben bolnavicios: acesta nu mai era cum si.l amintea ea. Cand era muritoare avea un chip foarte placut; acum acel chip devenise rece si mort. Caci da, acum era o moarta vie. Stia ca facuse o alegere pe care nu o mai putea retrage, dar se bucura ca alesese intunericul etern. Aceasta fu prima ei masa ca si vampir, ca si stapana a noptii. Simtea cum puterile ei cresc cu fiecare strop de sange proaspat pe care il bea. Se uita la chipul cadavrului de la picioarele ei. Ii privi chipul, acel chip care ii dadea un sentiment acut de vina. Un chip speriat care incremenise pe veci. Auzi un fosnet la departare: acum auzului ei era foarte ascutit. Imediat isi dadu seama ca erau pasi. Pasi de om. Noi victime ale setei ei eterne de sange. Se ascunse in intuneric si astepta. Un cuplu tanar si fericit se plimba cand a vazut acel cadavru golit complet de sange. Se panicara. Acea frica ii provoca Adonei o pofta de sange careia nu mai putu sa se abtina. Iesi din intunericul care o ascundea atat de bine si insfaca prima victima: fata. Isi infinpse coltii adanc in gatul ei si incepu sa stoarca toata viata din acea fata bruneta si atat de frumoasa. Tenul ei perfect isi pierdea treptat din nuanta si devenea din ce in ce mai alb; obrajii ei se lipeau de maxilar. Supse si ultimul gram de sange din ea si isi fixa urmatoarea tinta. Acel tanar o privea cu niste ochii albastrii de o frumusete rara. Groaza se citea pe fata lui. Adona incepu sa rada isteric si isi dadu seama ca era timpul sa creeze un nou stapan al noptii. Il insfaca pe baiat si isi infipse cu salbaticie coltii ascutiti precun ciobul in gatul acestuia. Acesta impietri pe loc. Adona simtii gustul sangelui proaspat: isi dadu seama ca nu se va putea abtine. Acel gust de viata pura era prea puternic pentru ca ea sa ii poata rezista. Parul baiatului se schimba din acel galben mai frumos decat aurul intr.un alb bolnavicios. Simtea cum inima lui incearca cu putere sa pompeze fiecare miligram de sange ramas. Dar era prea tarziu. Cu un ultim efort isi inchise ochii si adormii. Pentru totdeauna.

Everything has a begining

Iata'ma aici, in blogosfera[am auzit cuvantul asta la badea....nu stiu sigur daca exista:))]. Am inceput blogul asta...ok e un blog...ca sa scriu tot ce imi trece prin cap :))....

Deci nu mai are rost sa ma introduc...trec direct la subiect....ok nu am nici un subiect in cap=))....exista foarte putine dati cand sunt serios si asta nu e una din ele....asa ca imi pare rau daca acest post va plictiseste de moarte dar promit ca o sa pun un post mai amplu mai pe seara sau maine sau candva pana in 2012 :))

p.s.: sper sa pot scrie de pe telefon

later edit: da merge sa scrii de pe telefon....cred ca mi'am gasit ocupatie pt noptile cand nu am somn :))